Pentru anul 2025, România se confruntă cu una dintre cele mai dificile provocări economice din ultimul deceniu: reducerea unui deficit bugetar aflat în continuă expansiune. În acest context, autoritățile au decis implementarea unor măsuri ferme de ajustare a politicilor fiscale, menite să asigure sustenabilitatea finanțelor publice și să restabilească stabilitatea macroeconomică.
Potrivit Ministerului Finanțelor, planul vizează un echilibru între reducerea cheltuielilor publice și creșterea veniturilor fiscale, fără a afecta negativ domeniile esențiale precum educația, sănătatea și infrastructura. România își propune astfel să evite o eventuală retrogradare din partea agențiilor de rating internaționale, care au avertizat deja asupra unei posibile perspective negative.
Principalele direcții de reformă fiscală
Printre măsurile anunțate de guvern se numără optimizarea cheltuielilor prin restructurarea aparatului de administrație publică, digitalizarea proceselor fiscale și revizuirea subvențiilor neperformante. Totodată, se va pune accent pe combaterea corupției și creșterea transparenței în utilizarea fondurilor bugetare.
În privința veniturilor fiscale, se preconizează o lărgire a bazei de impozitare și intensificarea controalelor pentru combaterea evaziunii. Se analizează inclusiv măsuri de reformare a sistemului TVA, accize și impozite pe proprietate, cu scopul de a alinia legislația fiscală la bunele practici europene.
Impactul asupra economiei și societății
Scopul final al acestor reforme economice este reducerea deficitului sub pragul de 5% din PIB până la sfârșitul anului, în condițiile în care, în 2024, acesta a depășit 6,8%. Pentru a nu afecta investițiile și consumul intern, autoritățile promit o abordare etapizată, care să nu creeze șocuri în economie.
Proiectele finanțate prin fonduri europene vor rămâne prioritare, în special cele din domeniul infrastructurii și digitalizării administrației. Prin aceste măsuri, guvernul urmărește nu doar consolidarea fiscală, ci și întărirea credibilității României în fața partenerilor internaționali și a piețelor financiare.
Se estimează că un climat fiscal predictibil, alături de o mai bună gestiune a datoriei publice, vor contribui decisiv la creșterea eficienței aparatului bugetar și la îmbunătățirea relației cu instituțiile europene și agențiile de rating precum S&P, Fitch și Moody’s.
Întrebări frecvente (FAQ)
Ce este deficitul bugetar?
Deficitul bugetar reprezintă diferența dintre cheltuielile statului și veniturile pe care le colectează într-un an fiscal.
De ce este importantă reducerea deficitului bugetar în 2025?
Un deficit mare poate afecta stabilitatea financiară a țării, duce la creșterea datoriei publice și scăderea încrederii investitorilor și a agențiilor de rating.
Cum intenționează România să reducă deficitul bugetar?
Prin reforme fiscale, optimizarea cheltuielilor publice, digitalizarea administrației și atragerea mai eficientă a fondurilor europene.
Care sunt riscurile dacă deficitul nu este redus?
România poate fi sancționată de instituțiile europene, ratingul de țară poate fi retrogradat, iar costurile de împrumut vor crește semnificativ.
Vor fi afectate salariile și pensiile?
Guvernul a anunțat că nu intenționează tăieri directe, dar va evalua impactul fiecărei măsuri în funcție de sustenabilitatea bugetului.
Cum ajută fondurile europene în acest proces?
Acestea permit finanțarea proiectelor esențiale fără a încărca bugetul național, contribuind astfel la echilibrarea deficitului.
